Ochii lui

ochii lui iti lasau foarte putin oxigen. odata depasita timiditatea contactului vizual, impresia era de nesfarsit frumos vazut de pe culmi. avea acest dar. nu il impartasea oricui, preferand, de cele mai multe ori, sa arunce priviri scurte si stinse. dar cand se hotara sa te priveasca cu sufletul - te simteai invitata la o foarte speciala si particulara sarbatoare, la care erai VIP si singura invitata. ( l-am invidiat pentru privirea lui )